Maestru în arta culinară Maria Popa

Stăm de vorbă cu doamna Maria Popa, maestru în artă culinară, formator în industria ospitalităţii, instructor perparator formare la catedra de gastrotehnică din 2006-2008.

RoChefs: Cum aţi ajuns bucătar? Care au fost începuturile carierei dumneavoastră?

Maria Popa: Pentru mine, gastronomia era o pasiune. Găteam familiei mele în fiecare zi, şi din dorinţa de a găti diversificat, am transformat pasiunea într-o meserie. M-am înscris la Colegiul de Arte şi Meserii din Ploieşti, Prahova, şi am început cu studiile şcolii de bucătar. În acelaşi timp, lucram ca bucătar coordonator într-un spital de psihiatrie unde serveam 500 de porţii pe zi. Deci s-a transformat dintr-o pasiune într-o meserie într-un rimt alert. Nimic nu mă dădea înapoi, pentru că îmi doream să practic această meserie, îmi doream să cunosc cât mai mult, şi să descopăr tainele acestei arte. În acelaşi timp eram şi un bun coordinator, aveam în subordine peste 20 de doamne. După ce am terminat cursurile de calificare, mi-am dorit mai mult, am descoperit THR-ul şi am urmat cursurile de specializare şi perfecţionare. Nu m-am oprit aici, pentru că între timp am fost “descoperită” de mentorul meu, inginer Gabriela Berechet, care a avut încredere în mine şi a spus “tu vii alături de mine la catedră de gastro, pentru că eu văd în tine un viitor formator”. Aşa am început să îmbin calităţile de formator cu cele de bucătar; am plecat de la spitalul acela cu 500 de porţii zilnic şi am condus un restaurant de oraş mai mic, din Breaza. Eram la şcoală de luni  până joi, iar toate weekend-urile mi le petreceam la acest restaurant, unde coordonam şi formam o echipă de şase bucătari.

 

RoChefs: Meseria de bucătar înseamnă în aceeaşi măsură şi pasiune, nu doar o meserie oarecare. Câte ore munciţi pe zi pentru meseria/ pasiunea pentru gătit?

Maria Popa: În anii 2004 – 2005, toate colegele, toţi cunoscuţii îmi spuneau că o să îmi ridice gastronomia asta o statuie, pentru că îmi dedicam foarte mult timp acestei meserii. Ce pot să vă mai spun este că nu m-am oprit, şi tot sub îndrumarea doamnei Gabriela Berechet am participat la multe concursuri internaţionale de gastronomie, obţinând alături de echipa de bucătari a României medalii de argint şi de bronz. Am participat la individual, la Olimpiada culinară de la Erfurt, din Germania în 2008 şi am obţinut locul al patrulea din foarte mulţi competitori.

 

RoChefs: Ce vă place să gătiţi?

Maria Popa: Îmi place să gătesc din toate tipurile de ingrediente, dar punctul meu forte sunt mesele de la 100 de persoane în sus – meniuri gourmet, antreuri, gustări foarte multe.

 

RoChefs: Şi bucătăria preferată? Sau stilul preferat de gătit?

Maria Popa: Bucătăria mea preferată este cea franceză, bucătăria franţuzească. Tot în cadrul THR am beneficiat de un training cu un formator de la şcoala Alain Ducasse din Franţa şi de atunci, chiar m-am îndrăgostit mai mult de această bucătărie.

 

RoChefs: Care sunt combinaţiile preferate de ingrediente?

Maria Popa: Îmi place foarte mult să combin fructele cu anumite tipuri de carne.

 

RoChefs: Cum vedeţi trendul gastronomiei internaţionale, care a pătruns şi în România?

Maria Popa: Gastronomia este ca moda, dar mi-ar plăcea să prezentăm bucătăria românească în stil modern folosind şi ingrediente internaţionale, nu numai româneşti.

 

RoChefs: O vorbă românească spune că meseria se fură, nu se învaţă. În cariera dumneavoastră, aţi împărtăşit secretele meseriei cu colegii mai puţin experimentaţi?

Maria Popa: Este adevărat că meseria se fură, dar dacă nu ai bazele tehnologiei culinare nu poţi să devii un profesionist. Îmi place să împărtăşesc, îmi place să îi învăţ pe cei de lângă mine. Nu mi-a fost teamă niciodată de faptul că mi s-ar fura reţetele. Mă mândresc că pot forma, că acolo pe unde eu trec rămâne ceva din experienţa mea. Şi am spus, şi mă repet: niciodată gustul, ochiul şi mâna nu mi le ia nimeni. Niciodată nimeni nu va face şi nu va realiza  un preparat exact ca mine. Fiecare bucătar este un artist în felul lui.

 

RoChefs: Între managementul restaurantului / hotelului şi bucătărie există o legătură indisolubilă. Credeţi că managerii ar trebui să aibă un minim de cunoştinţe culinare?

Maria Popa: Nu minime. Cred că adevăraţii manageri ai restaurantelor ar trebui să provină dintre foştii bucătari cu experienţă în spate.

 

RoChefs: Ce eforturi fac chefii/ bucătarii pentru educarea gastronomică a consumatorului? Ce credeţi că s-ar mai putea face în această direcţie?

Maria Popa: Ştiţi că întotdeauna, între bucătari şi ospătari au fost animozităţi, disensiuni. Se întâmpla asta pentru că cu ani în urmă, bucătarul era învăţat să realizeze preparatul în spatele uşilor. La consumator ajungea ospătarul, şi transmitea mesajul bucătarului. E o vorbă: atunci când spui consumatorului poftă bună, te adresezi cu o formulă de genul “vă dorim poftă bună”, pentru că la acel preparat a contribuit foarte multă lume. Acum, mai nou, bucătarul este cel care a înflorit. Apare în restaurant, la linie, face recomandări consumatorului, şi astfel cred că în cel mai scurt timp, vom ajunge să educăm consumatorul, să încerce ingrediente noi, tratamente termice noi, combinaţii, arome, gusturi. Văd acest lucru făcut de bucătari, şi mai puţin de ospătari.

 

RoChefs: Că tot vorbim de “înflorirea” bucătarului, cum vedeţi formarea şi perfecţionarea unui bucătar?

Maria Popa: Bucătarul nu trebuie să se plafoneze niciodată – adică ai luat diploma de bucătar şi gata, sunt bucătar. Nu. El trebuie să cerceteze, să studieze, să se informeze, să participle la competiţii de gastronomie. Chiar dacă nu obţine rezultate de la început, numai aşa îşi va îmbunătăţi cunoştinţele, se va autoevalua şi apoi va căuta să se perfecţioneze în continuare.

 

RoChefs: Vorbind despre bucătarii noştri, sunt ei acum mai curioşi, mai studioşi? Vi se par mai interesaţi, mai profesionişti decât erau acum 10 ani, spre exemplu?

Maria Popa: Tipologia cursantului de acum 10 ani, faţă de cea din zilele noastre, este cu totul alta. Acum la cursurile de bucătari vin tineri dornici, cu o pasiune uneori debordantă. Îşi doresc de la început să cunoască. Dacă s-ar putea, să nu termine bine cursul de bucătari şi să se înscrie la urmatorul, de specializare. Acest lucru nu face decât să mă bucure.

 

RoChefs: Vorbind despre perfecţionare şi educare, câte cărţi de gastronomie aveţi?

Maria Popa: La fiecare competiţie la care am participat diurna mi-o cheltuiam pe cărţi şi ustensile. Dacă nu ieşi şi nu studiezi, nu ai cum să te perfecţionezi continuu. În meseria mea de formator, întotdeauna trebuie să vin cu lucruri noi, să împărtăşesc cursanţilor tehnologii moderne, şi asta mă face să studiez continuu. Cumpăr cărţi cât de des pot.

 

RoChefs: De care aspecte ale carierei dumneavoastră sunteţi mândră?

Maria Popa: Sunt mândră de ceea ce am realizat până acum, sunt mândră că am avut parte de mentori, şi aici vreau să reamintesc încă o dată pe doamna Berechet, şi pe doamna Aurora Belous, care au fost aproape de mine, mi-au îndrumat paşii, şi nu în ultimul rând domnului Burtea, care a fost la momentul acela, al debutului meu, preşedintele Asociaţiei Bucătarilor, a crezut în mine şi, împreună, toţi trei, zic eu că m-au marcat.

 

RoChefs: Care sunt punctele dumneavoastră forte ca profesionist în gastronomie?

Maria Popa: Faţă de colegii mei bucătari care apar pe sticlă, îmi place să spun despre mine că m-am perfecţionat continuu. Chiar dacă nu sunt pe sticlă, asta nu înseamnă că nu sunt mândră de mine. Sunt foarte mândră, cu tot ceea ce am realizat, cu toate diplomele, medaliile, participările; am făcut parte şi din anumite jurii. Cu toate acestea, cel mai important lucru este acest har al meu de a forma, de a fi instructor, de a lucra efectiv într-un laborator-şcoală cu 16 posturi de lucru şi unde fiecăruia îi dau cuţitul în mână, iar la sfârşit îmi mulţumeşte pentru toate cunoştinţele dobândite.